Organizaţia americană de jurnalism de investigaţii a efectuat o cercetare pentru a afla toate dedesubturile actualei crize. Descoperirile făcute de jurnalişti relevă faptul că aceasta a fost cauzată în mod deliberat de băncile americane, aceleaşi bănci care acum au primit sute de miliarde de dolari de la guvernul american, în mod intenţionat, prin susţinerea creditelor cu risc mare. Piaţa creditelor fără acoperire şi-a atins apogeul în perioada 2005-2007.
Conform Center of Public Integrity, în această perioadă, companiile de credite cu grad ridicat de risc au acordat un total de 7,2 milioane de împrumuturi, totalizând peste 1.300 miliarde de dolari, aproape 1.000 fiind date doar de 25 de companii, despre care centrul american este de părere că stau la baza crizei. Mai mult, acestea au avut în spate suportul unora dintre cele mai puternice bănci ale lumii care, prin sprijinul lor, au încurajat acest tip de creditare până la colapsul. Dintre acestea, 21 de companii de creditare au fost finanţate de bănci fie prin deţinerea pachetului majoritar de acţiuni, fie prin achiziţionarea de titluri de valoare.
„Megabăncile care au finanţat industria subprime nu au fost victimele prăbuşirii sistemului financiar, aşa cum au spus”, susţine directorul executiv al Center of Public Integrity, Bill Buzenberg. "Aceste bănci, în mod deliberat, au facilitat finanţarea împrumuturilor care acum ameninţă sistemul financiar”, adaugă Buzenberg. Studiul realizat vine într-un moment-cheie. Camera Reprezentanţilor este pe cale să aprobe un proiect de lege care vizează crearea unei comisii independente de anchetă pentru a examina cauzele crizei economice. Aceasta va fi organizată după modelul celei înfiinţate la 11 septembrie 2001.
Colapsul industriei IT, începutul sfârşitului
Începutul actualei crize, conform centrului american, îşi are rădăcinile în problemele ce au lovit industria IT la începutul anilor 2000. Ca măsură de salvare a companiilor din această industrie, Rezerva Federală a micşorat substanţial dobânda la credite, care au continuat să rămână mici şi după soluţionarea crizei din tehnologie. Mai mult, dobânda a continuat să scadă şi în următorii ani, ajungând în 2003 la cel mai mic procent din ultimii 30 de ani. Profitând de acest lucru, tot mai mulţi americani au început să apeleze la credite, majoritatea de la companii de specialitate.
Au plătit miliarde pentru a nu fi daţi în judecată
Ţinând cont de proasta informare a populaţiei asupra acestui tip de împrumut, companiile au profit de ocazie pentru a abuza de acordarea acestora. Companiile nu au scăpat însă netaxate, fiind date în judecată de diverşi clienţi păcăliţi. Pentru a nu ajunge în sala de judecată, companiile au plătit sume enorme. Recordurile sunt deţinute de AIG şi Citigroup care, împreună, au plătit peste 500 milioane de dolari despăgubiri. Dintre cele 25 de companii, 11 au fost nevoite să plătească despăgubiri pentru că au fost date în judecată, ridicând suma totală la câteva miliarde de dolari.
Creditorii, mari donatori politici
De-a lungul campaniilor electorale, marile companii de creditare au fost printre cele mai mari donatoare de fonduri. Numai în 2008, ele au contribuit cu peste 150 milioane de dolari la campaniile politicienilor americani. O parte din acestea, precum AIG, au primit, odată cu începerea crizei financiare, sute de milioane de dolari de la guvern pentru a evita falimentul. Actualul preşedinte american, democratul Barack Obama, a primit 15 milioane de dolari pentru campania electorală de la cele 25 de companii responsabile de criza financiară. La această sumă se adaugă şi banii primiţi de la companiile imobiliare, 10 milioane de dolari, dintr-un total de 135 de milioane, oferit tuturor politicienilor.
„Vinovaţii”, recompensaţi de Bush
Pe 3 octombrie 2008, preşedintele Bush a semnat planul de salvare a instituţiilor financiare, plan în urma căruia mai multe bănci şi companii de credite urmau să primească peste 700 miliarde de dolari. În plus, la suma astronomică, Rezerva Federală s-a oferit să acorde împrumuturi de alte câteva sute de miliarde acestor insituţii. Printre companiile care se bucură de banii guvernului american se regăsesc şi două dintre cele considerate de Center of Public Integrity responsabile pentru actuala criză, AIG şi Citigroup. Prima dintre ele a beneficiat de nu mai puţin de 190 miliarde de dolari, în ciuda faptului că a fost implicată în mai multe scandaluri ce au dus la enervarea guvernului american, cel mai recent fiind episodul în care directorii companiei s-au recompensat cu câteva sute de milioane de dolari. Cea de-a doua companie, Citigroup, a fost răsplătită de guvernul american cu o sumă mult mai mică, 50 miliarde de dolari. În afară de acestea, din cele 700 de miliarde, guvernul american a mai oferit bani altor nouă companii din lista celor 25 întocmită de Center of Public Integrity.
Majoritatea responsabililor au închis prăvălia
Din cele 25 de companii găsite vinovate, majoritatea şi-au închis activităţile, au declarat faliment sau au fost cumpărate de alte companii pentru a evita falimentul. Countrywide Financial, cel mai mare creditor dintre acestea, care a oferit împrumuturi de 100 miliarde de dolari, a fost cumpărat pentru a nu intra în faliment. În total, din cele 25, la ora actuală mai activează doar cinci. Printre ele, AIG şi Citigroup, principalii beneficiari ai planului de 700 miliarde de dolari.(trimis prin email de Daniel Branzei)
America, America
America este o ţară fondată pe principii ale Scripturii şi încălcarea acestora a determinat aruncarea ei pe panta distrugerii. Sunt cel puţin două principii scripturale călcate de americani care au dus la nenorocirea financiară existentă: ”O moştenire repede câştigată la început nu va fi binecuvântată la sfârşit” (Proverbe 20:21) şi cineva dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? (Luca 14:28). În aceste vremuri de pe urmă eu pot spune ca psalmistul: Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. (Psalmul 121:1-2). Dar tu? Dacă nu poţi spune la fel, vino la Domnul chiar acum până nu e prea târziu. Vino acum!.
NENOROCIRI - STRÂMTORARE PRINTRE NEAMURI
Colapsul IT l-am trăit prin experienţa de şomer avută în America, în 2001, prin lichidarea unei companii din domeniul Informaţiei Tehnologice. Când IT ajunsese la investiţii peste puterile lor financiare şi nu aveau vânzări suficiente să acopere cheltuielile s-au lansat intervenţiile bancare, dar în mod greşit, au dus la ce vedem şi trăim azi, adică criză financiară. Compania AVX Corporation a Kyocera Group Company, fabrică de producere a minicondensatorilor de ceramică (multilayer capacitors) unde lucram cu soţia s-a dus pe râpă în câteva luni.
Urmărind situaţia mondială economică, în luna mai 2009, constatăm realităţi fără precedent. Toyota, cel mai mare producător de autoturisme, companie în fruntea tehnologiei lean maunfacturing a avut în primul trimestru al anului 2009 o pierdere de 765,8 miliarde yeni (7,7 biliarde dolari) mai mult de cât pierderea avută de General Motor în aceiaşi perioadă. De menţionat că pierderile nete ale companiei Toyota au fost de 343,6 bilioane yeni (3,5 biliarde dolari.).
Companiile de autoturisme Chrysler LLC şi General Motors Corp îşi vor închide porţile în lunile mai şi iunie 2009.
Rata de şomaj în SUA a ajuns în Aprilie 2009 la 8.9 la sută cea mai ridicată în ultimii 25 de ani.
Ager Press în mai 15, 2009, a lansat ştirea de analiză prin care a afirmat că rata de scădere economică a primelor 16 ţări europene (care folosesc Euro ca monedă naţională de schimb) a scăzut la nivelul celui de-al doilea război mondial. (most analysts think the region is in its worst slump since the end of World War II). (VA URMA)
| Written by Nelu Ciorba |
| Wednesday, 20 May 2009 14:24 |
Last Updated ( Monday, 25 May 2009 06:47 )
Comentarii